Creşte în sfere înalte şi este foarte rară. De multe ori se confundă cu simţăminte neînţelese şi arbitrare. Exemplu: ştiu pe cineva care şi-a dorit foarte mult să acceadă în perimetrul media. A fost ajutat de o trupă generoasă pe care, la primul moment prielnic a părăsit-o, pentru că - între timp - îşi făcuse ceva relaţii şi a găsit alte căi de a-şi împlini visul. Dar acele căi le-a găsit prin intermediul unor oameni care l-au investit cu încredere. Nu aceasta ar fi problema. Ne este nici primul, nici ultimul care va proceda aşa. Interesant este că, de câte ori are prilejul, mulţumeşte în stânga şi în dreapta pentru binefacerile primite şi pentru sprijinul acordat. Mulţumeşte până şi pisicilor vecinilor, numai despre cei care l-au propulsat acolo unde se află se sfieşte să rostească vreo vorbuliţă. I-o fi interzicând cineva? Interesant, nu? Mai sunt cazuri în care se transmit mulţumiri pentru că te-a legat cineva la şiret atunci când aveai mâinile ocupate, dar despre un sprijin cu adevărat important nu se vorbeşte, de parcă ar fi un subiect tabu. Scara valorilor pare a fi iremediabil întoarsă şi trebuie să ne conformăm acestei stări de fapt. Supravieţuiesc cei care se hrănesc cu recunoştinţa (nearătată de multe ori) a celor din jur, dar au aşa un gust amar...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu